opțiuni
  • info

17 definiții pentru cuconaș

din care

Explicative DEX

CUCONAȘ s. m. v. coconaș.

CUCONAȘ s. m. v. coconaș.

CUCONAȘ s. m. v. coconaș.

cuconaș sm vz coconaș

COCONAȘ, coconași, s. m. (Înv. și pop.) Diminutiv al lui cocon1. [Var.: cuconaș, conaș s. m.] – Cocon1 + suf. -aș.

COCONAȘ, coconași, s. m. (Înv. și pop.) Diminutiv al lui cocon1. [Var.: cuconaș, conaș s. m.] – Cocon1 + suf. -aș.

CONAȘ s. m. v. coconaș.

CONAȘ s. m. v. coconaș.

coconaș sm [At: MOXA, 365/30 / V: cuc- / Pl: ~i / E: cocon1 + -aș1] (Îvp; șhp) 1-8 Cocon1 (1-4) (mic) Si: coconășel (1-8). 9 (Prt) Pierde-vară.

conaș sm vz coconaș

COCONAȘ, CUCONAȘ sm. 1 dim. COCON 2 Fiu de boier, domnișor: o droaie de ~i și de sportmeni întorși din Paris (VLAH.).

COCONAȘ, coconași, s. m. (Învechit și arhaizant) Diminutiv al lui cocon1. 1. v. cocon (1). Din trăsură se cobori un tînăr elegant coconaș, a cărui costum era după moda curții. NEGRUZZI, S. I 16. 2. v. cocon. (2). Iară cînd veni vremea născură amîndouă cîte un coconaș. ISPIRESCU, L. 112. – Variantă: cuconaș (ALECSANDRI, T. I 42) s. m.

coconaș m. 1. fiu de boier; 2. titlu onorific dat junelui nobil; 3. june elegant (mai mult ironic).

coconáș m. (d. cocon). Fam. Titlu dat de popor fiilor de boĭer saŭ boĭerilor, egal cu domn. Epitet ironic în gura orășenilor, egal cu „domnișor”: măĭ, da coconaș te-aĭ maĭ făcut de cînd aĭ cîștigat la loterie! – Maĭ fam.: conașu Petru îld. coconașu Petru. – În est cu-.

Ortografice DOOM

!cuconaș (înv., pop.) s. m., pl. cuconași

conaș (înv.) s. m., voc. art. conașule

!coconaș/cuconaș (înv., pop.) s. m., pl. coconași/cuconași

*conașul (înv.) s. m. art.

coconaș s. m., pl. coconași

Sinonime

COCONAȘ s. domnișor. (Ce-a spus ~ul?)

COCONAȘ s. domnișor. (Ce-a spus ~?)

Intrare: cuconaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuconaș
  • cuconașul
  • cuconașu‑
plural
  • cuconași
  • cuconașii
genitiv-dativ singular
  • cuconaș
  • cuconașului
plural
  • cuconași
  • cuconașilor
vocativ singular
  • cuconașule
  • cuconașe
plural
  • cuconașilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coconaș
  • coconașul
  • coconașu‑
plural
  • coconași
  • coconașii
genitiv-dativ singular
  • coconaș
  • coconașului
plural
  • coconași
  • coconașilor
vocativ singular
  • coconașule
  • coconașe
plural
  • coconașilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conaș
  • conașul
  • conașu‑
plural
  • conași
  • conașii
genitiv-dativ singular
  • conaș
  • conașului
plural
  • conași
  • conașilor
vocativ singular
  • conașule
plural
  • conașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuconaș, cuconașisubstantiv masculin

  • 1. învechit popular Diminutiv al lui cocon. DEX '09
    • 1.1. arhaizant Diminutiv al lui cocon. DLRLC
      sinonime: domnișor
      • format_quote Din trăsură se coborî un tînăr elegant coconaș, a cărui costum era după moda curții. NEGRUZZI, S. I 16. DLRLC
    • 1.2. arhaizant Diminutiv al lui cocon. DLRLC
      • format_quote Iară cînd veni vremea născură amîndouă cîte un coconaș. ISPIRESCU, L. 112. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.