8 definiții pentru căsătorit
Explicative DEX
CĂSĂTORIT, -Ă, căsătoriți, -te, adj. (Despre bărbați) însurat; (despre femei) măritată. – V. căsători.
CĂSĂTORIT, -Ă, căsătoriți, -te, adj. (Despre bărbați) însurat; (despre femei) măritată. – V. căsători.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
căsătorit, ~ă a [At: MINEIUL (1776), 1731 /2 / Pl: ~iți, ~e / E: căsători] 1 (D. bărbați) Însurat. 2 (D. femei) Măritată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂSĂTORIT, -Ă, căsătoriți, -te, adj. (Despre bărbați) Însurat; (despre femei) măritată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂSĂTORIT, -Ă, căsătoriți, -te, adj. (Despre bărbați) însurat; (despre femei) măritată. – V. căsători.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
căsătorit a. și m. care a contractat o căsătorie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
CĂSĂTORIT adj. 1. v. cununat. 2. v. însurat. 3. v. familist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂSĂTORIT adj. 1. cununat, (pop. și fam.) căpătuit. (Pereche ~.) 2. însurat. (Bărbat ~.) 3. măritat. (Femeie ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Căsătorit ≠ divorțat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
căsătorit, căsătorităadjectiv
etimologie:
- căsători DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.