O definiție pentru boanță (punct)
Explicative DEX
boanță1 sf [At: CV, 1949, nr. 8, 32 / Pl: ~țe / E: nct] (Ljcp) 1 Punct pierdut. 2 (Îe) Joc la ~țe Joc în care se numără punctele pierdute.
Intrare: boanță (punct)
boanță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
boanță, boanțesubstantiv feminin
- 1. (La jocurile de copii) Punct pierdut. MDA2
- Joc la boanțe = joc în care se numără punctele pierdute. MDA2
etimologie:
- MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
Exemple de pronunție a termenului „boanță” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1