12 definiții pentru birtășiță
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIRTĂȘIȚĂ, birtășițe, s. f. (Înv.) Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Birtaș + suf. -iță.
birtășiță sf [At: MACEDONSKI, O. II, 411 / Pl: ~țe / E: birtaș + -iță] 1 Soția birtașului Si: birtășoaică (1). 2 Stăpâna unui birt2 (1) Si: birtășoaică (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
birtășiță s.f. Soția birtașului; femeie care ține un birt; birtășoaică. Birtășița-i frumușică... Birtășița bărbat n-are (POP.). • pl. -e. /birtaș + -iță.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIRTĂȘIȚĂ, birtășițe, s. f. Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Birtaș + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BIRTĂȘIȚĂ, birtășițe, s. f. Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Din birtaș + suf. -iță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BIRTAȘIȚĂ (pl. -ițe) sf. ⚚ 1 Nevasta birtașului ¶ 2 Stăpîna unui birt [srb.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BIRTĂȘOAICĂ (pl. -ce) sf. – BIRTĂȘIȚĂ [birtaș].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
birtășiță (înv.) s. f., g.-d. art. birtășiței; pl. birtășițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
birtășiță (înv.) s. f., g.-d. art. birtășiței; pl. birtășițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
birtășiță s. f., g.-d. art. birtășiței; pl. birtășițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BIRTĂȘIȚĂ s. (rar) birtășoaică, (înv.) ospătăreasă, ospătăriță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BIRTĂȘIȚĂ s. (rar) birtășoaică, (înv.) ospătăreasă, ospătăriță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
birtășiță, birtășițesubstantiv feminin
- 1. Soția birtașului; femeie care ține un birt. DEX '09 DEX '98sinonime: birtășoaică ospătăreasă ospătăriță
etimologie:
- Birtaș + sufix -iță. DEX '98 DEX '09