13 definiții pentru acordor (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acordor [At: DA / Pl: (1) ~i sm, (2) ~oare sn / E: fr accordoir] 1 sm Persoană care se ocupă cu acordarea (2) instrumentelor muzicale. 2 sn Unealtă care servește la acordarea (2) instrumentelor muzicale.

ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.

ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.

ACORDÓR1, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea instrumentelor muzicale cu claviatură. Acordor de piane.

ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – După fr. accordeur.

ACORDÓR s.m. Specialist în acordarea instrumentelor muzicale. [Cf. fr. accordeur].

ACORDÓR1 s. m. specialist în acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordeur)

ACORDÓR2 ~i m. Persoană care acordează și repară instrumente muzicale. /<fr. accordeur

acordor m. cel ce acordează instrumente de muzică.

*acordór (fr. accordeur) saŭ acordatór m. Care acordează instrumente de muzică, maĭ ales piane.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acordór1 (persoană) s. m., pl. acordóri

acordór (persoană) s. m., pl. acordóri

Intrare: acordor (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acordor
  • acordorul
  • acordoru‑
plural
  • acordori
  • acordorii
genitiv-dativ singular
  • acordor
  • acordorului
plural
  • acordori
  • acordorilor
vocativ singular
  • acordorule
plural
  • acordorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acordor (persoană)

  • 1. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Acordor de piane.
      surse: DLRLC

etimologie: