ABAGIU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei²; abager. – Din tc. abağy.

abagiu sm [At: (a. 1684) ap. HEM 63 / Pl: ~ii / E: tc abaği] (Iuz) 1 Fabricant de aba² (1). 2-3 Negustor de aba² (1-2). 4 Croitor de aba² (1-2).

ABAGIU sm. ⚚ Cel ce lucrează sau vinde abale [tc.].

ABAGIU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei²; abager. – Din tc. abacı.

ABAGIU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau vînzarea abalei; croitor care confecționează haine de aba.

ABAGIU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea, confecționarea și vînzarea abalei. – Tc. abağy.

abagiu m. 1. cel ce face sau vinde aba: a treia uliță era locuită numai de abagii și găitănari FIL.; 2. cel ce lucrează haine țărănești din abà; ipângele, mintene, nădragi, șube, tuzluci. [Turc. ABADJI].

abagiŭ m. (turc. abağy). Fabricant ori vînzător de aba – Și abager (Mold.).

abagiu s. m., art. abagiul; pl. abagii, art. abagiii (desp. -gi-ii)

abagiu s. m., art. abagiul; pl. abagii, art. abagiii (-gi-ii)

abagiu s. m., art. abagiul; pl. abagii, art. abagiii

abagiu, -gii, -giii pl. a.