O definiție pentru țuștire

Explicative DEX

ȚUȘTI2, țuștesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A arunca cu repeziciune. – Din țuști1.

Intrare: țuștire
țuștire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuștire
  • țuștirea
plural
  • țuștiri
  • țuștirile
genitiv-dativ singular
  • țuștiri
  • țuștirii
plural
  • țuștiri
  • țuștirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țuști, țuștescverb

  • 1. regional A arunca cu repeziciune. DLRLC DLRM
    • format_quote Femeia țuștește în cuptor purcelul și găina friptă. ȘEZ. XVII 38. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.