13 definiții pentru știrici

din care

Explicative DEX

ȘTIRICI, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici.

ȘTIRICI, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici.

știrici1 vt [At: SLAVICI, N. II, 327 / V: (reg) st~ / Pzi: ~icesc / E: știre + -ici] (Reg) 1 A căuta să afle ceva (cu viclenie) Si: a iscodi. 2 A înștiința.

știrici2 vr [At: A I, 31 / Pzi: 3 ~icește / E: ns cf știră (vz știr6)] (Trs; d. oi) A deveni stearpă.

ȘTIRICI, știricesc, vb. IV. Tranz. 1. (Regional) A căuta să afle ceva; a cerceta, a se informa; a iscodi. Va putea să alunge orice prepus din mintea lui Lică, pentru ca numai într-un tîrziu să-i vină gîndul de a știrici încotro a plecat. SLAVICI, N. II 172. 2. A comunica, a da de știre. (Refl. impers.) Mie mi s-a știricit C-aveți un rob nespovedit. La TDRG.

A ȘTIRICI ~esc tranz. reg. 1) A afla culegând știri prin vicleșug. 2) (informații) A face cunoscut; a da de știre; a vesti; a înștiința; a anunța; a informa. /știre + suf. ~ici

stirici v vz știrici1

știricésc v. tr. Trans. Ban. Umblu după știrĭ, cercetez, mă informez: el a știricit tot (Agrb. Înt. 123). Comunic, daŭ o veste.

Ortografice DOOM

știrici (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricesc, 3 sg. știricește, imperf. 1 știriceam; conj. prez. 1 sg. să știricesc, 3 să știricească

știrici (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricesc, imperf. 3 sg. știricea; conj. prez. 3 să știricească

știrici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricesc, imperf. 3 sg. știricea; conj. prez. 3 sg. și pl. știricească

Sinonime

ȘTIRICI vb. v. anunța, cerceta, comunica, informa, iscodi, încunoștința, înștiința, vesti.

știrici vb. v. ANUNȚA. CERCETA. COMUNICA. INFORMA. ISCODI. ÎNCUNOȘTINȚA. ÎNȘTIINȚA. VESTI.

Regionalisme / arhaisme

știrici2, pers. 3 sg. știricește, vb. IV refl. (reg.; despre oi) a deveni stearpă.

Intrare: știrici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • știrici
  • știricire
  • știricit
  • știricitu‑
  • știricind
  • știricindu‑
singular plural
  • știricește
  • știriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • știricesc
(să)
  • știricesc
  • știriceam
  • știricii
  • știricisem
a II-a (tu)
  • știricești
(să)
  • știricești
  • știriceai
  • știriciși
  • știriciseși
a III-a (el, ea)
  • știricește
(să)
  • știricească
  • știricea
  • știrici
  • știricise
plural I (noi)
  • știricim
(să)
  • știricim
  • știriceam
  • știricirăm
  • știriciserăm
  • știricisem
a II-a (voi)
  • știriciți
(să)
  • știriciți
  • știriceați
  • știricirăți
  • știriciserăți
  • știriciseți
a III-a (ei, ele)
  • știricesc
(să)
  • știricească
  • știriceau
  • știrici
  • știriciseră
stirici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

știrici, știricescverb

regional
etimologie:
  • Știre + -ici. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.