8 definiții pentru învârtit (s.n.)
Explicative DEX
ÎNVÂRTIT1 s. n. Faptul de a (se) învârti; învârtire. – V. învârti.
ÎNVÂRTIT1 s. n. Faptul de a (se) învârti; învârtire. – V. învârti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învârtit1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: învârti] 1-7 Învârtire (1-7). 8 Conducere. 9-14 Învârtire (9-14). 15 (Șfg) Depănare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
învârtit2 s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
învârtit2 s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
învârtit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
învârtitul v. mânânțălul.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
ÎNVÂRTIT s. 1. v. rotație. 2. v. răsucire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVÎRTIT s. 1. întoarcere, învîrteală, învîrtire, învîrtitură, răsucire, rotație, rotire, rotit, (pop.) rotitură, rotocol. (Un ~ de 360 de grade.) 2. (COR.; art.) mărunțelul (art.), (reg.) rusasca (art.). (~ este un dans popular cu învîrtituri.) 3. învîrtire, răsuceală, răsucire, răsucit, răsucitură, suceală, sucire, sucit, sucitură.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
învârtitsubstantiv neutru
etimologie:
- învârti DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.