ÎNVESELI (-elesc) I. vb. tr. A face vesel: un soare frumos, o noapte senină mă înveselește (NEGR.); nu știau ce voie să-i facă ca să-l mai înveselească (ISP.). II. vb. refl. 1 A se face veselie ¶ 2 A petrece în veselie: pe cînd ei beau și se înveseleau... odată se despică zidul și se ivi o umbră (ISP.).