ÎNFRICOȘA (-oșez) vb. tr. I. A băga frica, groaza în cineva, a îngrozi: puterea năvălitoare a Turcilor înfricoșase Europa (VLAH.). II. vb. refl. A-l cuprinde frica, groaza, a se îngrozi: cel ce de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoșază (ZNN.) [fricos].