O definiție pentru îndesătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îndesătură sf [At: CANTEMIR, HR. 328/12 / Pl: ~ri / E: îndesa + -(ă)tură] (Înv) 1 Îndesare (1). 2 (Fig) Insistență în relațiile cu o altă persoană.
Intrare: îndesătură
îndesătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)