vapor¹ sm [At: AMFILOHIE, G. F. 149^v/12 / V: (asr 1-4, 7-10) ~oare (Pl: ~oare, ~ori), (înv 5, 6) ~pură sf, (îvr 1) ~e ssp / Pl: ~i sm, (înv 5-10) ~uri sn / E: fr vapeur, lat vapor, it vapore] 1 sm (Înv; mpl) Ceață (3). 2 sm (Adesea determinat prin „de apă”; mpl) Starea normală apei peste punctul ei de fierbere, care se poate utiliza ca forță motrice Si: abur (1). 3 sm (Înv; îs) Trăsură cu (sau de) ~ Diligență (cu abur). 4 sm (Mpl) Substanță aflată în stare gazoasă, la o temperatură inferioară temperaturii ei critice. 5 sn (Înv) Emanație (1). 6 sn (Înv) Miasmă. 7 smp (Înv) Exalații care, după medicina veche, erau emanate de sânge sau de unele umori și produceau tulburări ale creierului. 8 smp (Med; înv) Tulburări ale creierului (isterie, ipohondrie) produse de vapori (7). 10 smp (Rar) Factori care provoacă tulburări ale minții.