*UZA (-zez) l. vb. tr. și intr. 1 A întrebuința, a se folosi de ceva ¶ 2 A învechi, a prăpădi, a strica, a toci (prin deasa întrebuințare): ~ hainele, cărțile, etc. ¶ 3 Ⓕ A sdruncina, a slăbi: ~ sănătatea. II. vb. refl. A se învechi, a se prăpădi, a se strica, a se toci (prin deasa întrebuințare) [fr. user].