2 intrări
16 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (6)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TURBUREL, -EA adj., s. n. v. tulburel.
turburel, ~ea a, sn vz tulburel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TURBUREL, -EA adj. s. n. v. tulburel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
turburél n., pl. urĭ și e (d. turbure). Fam. Vin turbure abea ĭeșit din starea de must. – În est tulb-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TULBUREL, -EA, tulburei, -ele, adj., s. n. 1. Adj. Diminutiv al lui tulbure. 2. S. n., adj. (Vin nou) care nu s-a limpezit încă. [Var.: turburel, -ea, adj., s. n.] – Tulbure + suf. -el.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TULBUREL, -EA, tulburei, -ele, adj., s. n. 1. Adj. Diminutiv al lui tulbure. 2. S. n., adj. (Vin nou) care nu s-a limpezit încă. [Var.: turburel, -ea, adj., s. n.] – Tulbure + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tulburel, ~ea [At: CADE / V: (înv) turb~ / Pl: ~ei, ~de / E: tulbure + -el] 1-8 a (Pop; șhp) (Cam) tulbure (1-4). 9-10 sn, a (Vin nou) care nu s-a limpezit încă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TULBUREL1 s. n. Vin nou (care nu s-a limpezit încă). Un vin păstrat în crama strîmtă... se vindea ca tulburel. CAMIL PETRESCU, O. II 519. Prînzisem cu cîteva măsuri de tulburel ce nu se liniștise încă între doagele bolobocului. I. BOTEZ, ȘC. 98.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TULBUREL2, -EA, tulburei, -le, adj. 1. Diminutiv al lui tulbure. Nu mai vezi pămînt uscat, Ci tot ape tulburele, Umblînd corăbii pe ele... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 320. 2. (Rar) Neliniștit, îngrijorat. (Adverbial) Cel pe calul muced oftează tulburel. COȘBUC, P. II 197.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TULBUREL n. Vin nou care încă nu s-a limpezit după fierbere. /tulbure + suf. ~el
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tulburel2 s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tulburel1 adj. m., pl. tulburei; f. tulburea, pl. tulburele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tulburel2 s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tulburel1 adj. m., pl. tulburei; f. tulburea, pl. tulburele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tulburel s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tulburel adj. m., pl. tulburei; f. sg. tulburea, pl. tulburele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
tulburel s. n. sg. vin nou care nu s-a limpezit încă
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A67) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A67) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tulburel, tulbureaadjectiv
- 1. Diminutiv al lui tulbure. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu mai vezi pămînt uscat, Ci tot ape tulburele, Umblînd corăbii pe ele... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 320. DLRLC
-
- 2. Care nu s-a limpezit încă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 3. Neliniștit, îngrijorat. DLRLCsinonime: neliniștit îngrijorat
- Cel pe calul muced oftează tulburel. COȘBUC, P. II 197. DLRLC
-
etimologie:
- Tulbure + sufix -el. DEX '98 DEX '09
tulburelsubstantiv neutru
- 1. Vin nou care nu s-a limpezit încă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un vin păstrat în crama strîmtă... se vindea ca tulburel. CAMIL PETRESCU, O. II 519. DLRLC
- Prînzisem cu cîteva măsuri de tulburel ce nu se liniștise încă între doagele bolobocului. I. BOTEZ, ȘC. 98. DLRLC
-
etimologie:
- Tulbure + sufix -el. DEX '98 DEX '09