SUFLECAT, -Ă, suflecați, -te, adj. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Îndoit, răsfrînt în sus, ridicat; sumes. Era desculț, cu ițarii suflecați pînă la genunchi. SADOVEANU, O. VII 358. Să nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate. CREANGĂ, A. 99. Opt voinici cu spete late, Și cu mîneci suflecate, Stau cu puștile-ncărcate. ALECSANDRI, P. A. 54. – Variante: (regional) suflicat, -ă (ȘEZ. III 178), sufulcat, -ă (MARIAN, NU. 47) adj.