SUFERITOR, -OARE, suferitori, -oare, adj. (Astăzi rar) Care suferă, îndură, suportă (o durere, o lipsă, un neajuns); care exprimă suferință; suferind. Pe orice frunți suferitoare Oh! ningeți, albe flori de măr. MACEDONSKI, O. I 78. Îmi apăru tot trecutul în minte și figura blîndă și suferitoare a bietului meu tată. VLAHUȚĂ, O. A. 149. ◊ (Adverbial) Și în acea față... surîdea, suferitor oarecum, gura de purpură. EMINESCU, N. 120. ◊ (Substantivat) Cît nu poți a distinge din toți suferitorii Nici care sînt învinșii, Nici care-nvingătorii. ALECSANDRI, P. III 475.