2 definiții pentru sintagmation

Explicative DEX

sintagmation sns [At: PRAV. COND. (1780), 56 / E: ngr συνταγμάτιον] (Jur; grî) Cod2 (3).

Arhaisme și regionalisme

sintagmation s.n. (înv.) cod.

Intrare: sintagmation
sintagmation substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sintagmation
  • sintagmationul
  • sintagmationu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sintagmation
  • sintagmationului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)