9 definiții pentru răsucitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSUCITOR, -OARE, răsucitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care răsucește firele într-o fabrică de textile sau de frânghii. – Răsuci + suf. -tor.

RĂSUCITOR, -OARE, răsucitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care răsucește firele într-o fabrică de textile sau de frânghii. – Răsuci + suf. -tor.

răsucitor, ~oare [At: DAME, T. 84 / Pl: ~i, ~oare / E: răsucit + -tor] 1 smf Persoană care se ocupă cu răsucitul firelor (într-o fabrică de textile sau de frânghii). 2 sf (Reg) Drugă (1). 3 sfn Piesă de lemn sau de metal la ferăstrău, la masa de dulgerie etc. care prin învârtire slăbește sau strânge o legătură.

RĂSUCITOR1 ~oare n. Unealtă folosită pentru efectuarea unor operații de răsucire. /a rasuci + suf. ~tor

RĂSUCITOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care răsucește. /a răsuci + suf. ~tor

RĂSUCITOR3 ~i m. Muncitor într-o fabrică textilă specializat în răsucirea firelor. /a rasuci + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsucitor s. m., pl. răsucitori

răsucitor s. m., pl. răsucitori

răsucitor s. m., pl. răsucitori

Intrare: răsucitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsucitor
  • răsucitorul
  • răsucitoru‑
plural
  • răsucitori
  • răsucitorii
genitiv-dativ singular
  • răsucitor
  • răsucitorului
plural
  • răsucitori
  • răsucitorilor
vocativ singular
  • răsucitorule
plural
  • răsucitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsucitor, răsucitorisubstantiv masculin
răsucitoare, răsucitoaresubstantiv feminin

  • 1. Muncitor care răsucește firele într-o fabrică de textile sau de frânghii. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Răsuci + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.