rival, ~ă [At: IST. AM. 33^v/3 / Pl: ~i, ~e / E: fr rival, lat rivalis, ger Rival] 1-2 smf, a (Persoană) care aspiră, în concurență directă cu alta, la aceeași funcție, avantaj, situație etc. Si: adversar (3), concurent (1), (înv) râvnaci (4). 3 smf Persoană care aspiră, deodată cu alta, la dragostea aceleiași persoane. 4 smf Persoană care este (sau aspiră să fie) egală cu alta în merite, în renume Cf emul. 5-6 smf (Îljv) Fără (de) ~ Fără asemănare.