Definiția cu ID-ul 1278582:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
repurta1 (a ~) (a obține (un succes)) vb., ind. prez. 1 sg. repurtez, 3 repurtează; conj. prez. 1 sg. să repurtez, 3 să repurteze, imper. 2 sg. afirm. repurtează