10 definiții pentru profetesă
Explicative DEX
PROFETESĂ, profetese, s. f. (Livr.) Femeie înzestrată cu darul de a proroci. – Din fr. prophétesse.
PROFETESĂ, profetese, s. f. (Livr.) Femeie înzestrată cu darul de a proroci. – Din fr. prophétesse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
profetesă sf [At: HELIADE, O. II, 49 / V: ~teasă / Pl: ~se / E: it profetessa, fr prophétesse] Femeie considerată drept trimisă a divinității pe pământ și înzestrată cu darul de a prezice viitorul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROFETESĂ s. f. prezicătoare. (< fr. prophétesse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
profeteasă sf vz profetesă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*profét m. (lat. prophéta, d. vgr. prophétes, rudă cu lat. pro-fitéri, fatéri, a mărturisi. V. pro-fesor). Proroc, prezicător. Titlu dat de musulmanĭ luĭ Mohamet: a desfășura steagu profetuluĭ. – Fem. profeteasă, pl. ese. – După Scriptură, primiĭ profețĭ aŭ fost Moĭse, Samuil, Ilie și Eliseŭ și David. Pe urmă veniră alțĭ profețĭ, împărțițĭ în doŭă clase: Isaia, Ieremia, Daniil și Ezechiíl (mariĭ profețĭ) și apoĭ alțiĭ, doĭ-spre-zece, maĭ micĭ. Aŭ fost și profetese: Maria (sora luĭ Moĭse), Debora și Ana (care între cele dintîĭ l-a recunoscut pe Isus drept Mesia).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
profetesă (livr.) s. f., g.-d. art. profetesei; pl. profetese
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
profetesă (livr.) s. f., g.-d. art. profetesei; pl. profetese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
profetesă s. f., g.-d. art. profetesei; pl. profetese
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PROFETESĂ s. (rar) proroacă, (înv.) prorociță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PROFETESĂ s. (rar) proroacă, (înv.) prorociță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
profetesă, profetesesubstantiv feminin
- 1. Femeie înzestrată cu darul de a proroci. DEX '09 DEX '98 MDN '00sinonime: prezicător proroacă prorociță
etimologie:
- prophétesse DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.