2 definiții pentru precurgere
Explicative DEX
precurgere sf [At: F (1874), 230 / Pl: ~ri / E: pre + curgere] (Îvr) Desfășurare, trecere, scurgere a timpului.
Regionalisme / arhaisme
precurgere s.f. (înv.) desfășurare, trecere, scurgere (a timpului).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: precurgere
precurgere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||