Definiția cu ID-ul 1370950:
Explicative DEX
OGEAG, HOGEAG (pl. -guri), HOGEAC (pl. -eacuri) sn. Mold. Bucov. 💒 O g e a c, coș (pentru fum): tocmai atuncea se aprinsese ogeagul de Ia bucătărie (ALECS.); De pen ogeaguri fum ca iarna gălgăește (DON.); niște hogeaguri din care fumegă pohoaie mari de putori (ION.).