8 definiții pentru ofițerime
Explicative DEX
OFIȚERIME s. f. (Cu sens colectiv) Corpul ofițeresc; mulțime, număr mare de ofițeri (I 1); totalitatea ofițerilor. – Ofițer + suf. -ime.
OFIȚERIME s. f. (Cu sens colectiv) Corpul ofițeresc; mulțime, număr mare de ofițeri (I 1); totalitatea ofițerilor. – Ofițer + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ofițerime sf [At: CR (1829), 2952/3 / E: ofițer + -ime] (Csc) 1 Corp ofițeresc (11). 2 Număr mare de ofițeri (1). 3 Totalitate a ofițerilor (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFIȚERIME sf. 🎖️ col. OFIȚER.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
OFIȚERIME s. f. (Cu sens colectiv) Corpul ofițeresc; mulțime, număr mare de ofițeri; totalitatea ofițerilor. Îndrăznești să spui că ți-am cerut eu să fiu primit iară în cadrele ofițerimii? CAMIL PETRESCU, O. II 529.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OFIȚERIME f. (colectiv de la ofițer) 1) Totalitate a ofițerilor; corp ofițeresc. 2) Mulțime de ofițeri. /ofițer + suf. ~ime
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
ofițerime s. f., g.-d. art. ofițerimii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ofițerime s. f., g.-d. art. ofițerimii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ofițerime s. f., g.-d. art. ofițerimii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ofițerimesubstantiv feminin
-
- Îndrăznești să spui că ți-am cerut eu să fiu primit iară în cadrele ofițerimii? CAMIL PETRESCU, O. II 529. DLRLC
-
etimologie:
- Ofițer + -ime. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.