Definiția cu ID-ul 1356895:
Tezaur
NĂPRĂSNICI vb. IV. Refl. (Într-o poezie populară) A deveni năprasnic (I 3). Părul i-a crescut. Din creștit pînă-n pămînt. Trupul s-a-nvălit, S-a sălbătecit, S-a năprăsnicit. păsculescu, l. p. 180. – prez. ind.: năprăsnicesc. – v. năprasnic.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ciobotaru Andreea
- acțiuni