2 intrări
4 definiții
Explicative DEX
năditură sf [At: CHEST. II, 125/1 / Pl: ~ri / E: nădi + -tură] (Reg) Înnăditură.
înăditúră f., pl. ĭ. Lucru înădit, adăugat, anexat: a pune o înăditură la o scîndură, la o rochie, la un drug.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
năditură, nădituri, s.f. (reg.) înnăditură.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NĂDITURĂ s. f. (Regional) Înnăditură. Cf. chest. ii 125/1, 7. – Pl. : nădituri. – Nădi + suf. -tură.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Artemys
- acțiuni
Intrare: năditură
năditură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: înăditură
înăditură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Formă arhaică, ieșită din uz. | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)