NOSTIMI OR, -OARĂ adj. (Familiar) Diminutiv al lui nostim. 1. cf. nostim (2). Ce frumusețe are această robșoară!... Ce trupșor frumușel are și ce nostimioară este! gorjan, h. ii, 121/26. Nostimioară-mi ești la stat Și nurlie la umblat. pr. dram. 158. 2. cf. nostim (3). Gogul mamii cel isteț, Nostimior ca un stigleț. alecsandri, t. 104. – pl.: nostimiori, -oare. – Nostim + suf. -ior.