Definiția cu ID-ul 1357902:

Tezaur

NOROIT, -Ă adj. 1. (Rar) Acoperit sau murdar de noroi1 (1). Cf. lb. Un bivol trîntit, Trîntit, noroit! păsculescu, l. p. 169. ♦ (Regional) Acoperit cu multă zăpadă; troienit (Valea Seacă-Bacău). Cf. a ix 2. – pl.: noroiți, -te.v. noroi2.