Definiția cu ID-ul 1356094:
Tezaur
NENECUȚĂ s. f. (Mold.) Diminutiv al lui neneacă. cf. polizu. Ah, nenecuță, cît ești de bună! alecsandri, t. 330, cf. șio II2, 272. – Și: ninecuță s. f. polizu. – Neneacă + suf. -uță.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Nistor Raluca
- acțiuni