Definiția cu ID-ul 1355041:

Tezaur

NECĂJEA s. f. (Prin Transilv.) Necaz (1, 2). cf. POLIZU. Dragă mi-o fost lumea mie Dintr-a mea copilărie; Nici amu nu mi-i urîtă, Da-i cu năcăjală multă. MÎNDRESCU, L. P. 161. – Necăji + suf. -eală.