NAȚIONAL, -Ă, naționali, -e, adj. Care se referă la națiune, care este propriu sau aparține unei națiuni, care caracterizează o națiune. Iar pe muza teatrală Să o văd națională. ALECSANDRI, T. I 283. Să nu socoți însă că eu, patriot, disprețuiesc bucatele aste naționale. NEGRUZZI, S. I 220. ◊ Problema națională = ansamblul chestiunilor politice, economice, culturale privind situația unei națiuni sau naționalități atît din punct de vedere juridic cît și faptic. Mișcare (de eliberare) națională = lupta popoarelor din țările coloniale și dependente împotriva asupririi imperialiste, pentru a obține libertatea și independența lor. Limbă națională = limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni. Tiparul, la noi, nu este încă destul de slobod și de împrăștiat; noi n-avem încă publicată în limba națională, măcar o istorie universală. KOGĂLNICEANU, S. A. 53. Mi-au răspuns că în toate satele lor trebuie să fie școală în limba națională. GOLESCU, Î. 165. Minoritate națională v. minoritate. Sărbătoare națională v. sărbătoare. Venit național v. venit.