măiestrit,-ă adj., adv. I adj. 1 (despre creații, realizări etc. ale oamenilor) artistic, iscusit, măiestru, meșteșugit, <rar> meșteșugesc, <înv.> maestros. 2 (înv.; despre oameni) v. Dotat. Înzestrat. Talentat. II adv. (modal) artistic, iscusit, meșteșugit, <rar> măiestru. A cusut măiestrit haina.