mânzoc s [At: CREANGĂ, P. 196 / Pl: ~oci / E: mânz + -oc] 1-10 sm (Șdp) Mânz (1-2, 11-14) (mare) Si: (reg) mânzâiac (1-10), mânzoi (1-10), mânzac (1-10). 11 Cal tânăr. 12 (Reg) Mârțoagă. 13 (Îrg; dep) Om slab sau nătâng. 14 s Plantă nedefinită mai îndeaproape Cf mânzoaică (3).