mâncătură s.f. 1 (concr.) măcinătură, rosătură. Zidul cetății are multe mâncături. 2 (concr.; geomorf., geol.; pop.) v. Coroziune. Erodare. Eroziune. Roadere. 3 (înv. și reg.) v. Consumare. Mâncare. Mâncat¹. 4 (med.; reg.) v. Lues. Sifilis. 5 (med.; reg.) v. Mâncărime. Prurit. 6 (med.; reg.) v. Erizipel.