morocănos, -oasă adj. I 1 (despre oameni sau despre firea lor) insociabil, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz, <livr. > atrabilar, hirsut, <pop.> dosnic, oțărât, sanchiu, <înv. și reg.> molcomiș, moros, sunducos, tăcător, <reg.> dosnicos, dugos, modoran, modoroi, morăit, morânglav, mozaziv, mutac, mutăreț, pâcliș, pâclișit, ponivos, tacaciu, tăcătoi, tălmut, <fig.> iernatic, închis, încuiat², mocnit, sumbru, tenebros, <fig.; reg.> sihastru. Este o persoană morocănoasă, care preferă singurătatea. Nu este simpatizat din cauza firii sale morocănoase. 2 (despre oameni sau despre manifestări, atitudini ale lor) posac, răutăcios, ursuz, <fig.> acru, înăcrit, înțepat. Era morocănoasă din cauza durerii de cap. 3 (rar; despre viața, existența oamenilor) v. Anost. Banal. Monoton. Placid. Plictisitor. Uniform. 4 (reg.; despre oameni) v. Bleg. Indolent. Moale. Molatic. Molâu. Mototol. II (med.; despre oameni; reg.) v. Cretin. Idiot. Imbecil. Tâmpit,