meritoriu, -ie adj. 1 lăudabil, merituos. A avut o inițiativă meritorie în ceea ce privește acordarea premiilor. 2 (despre fapte, acțiuni ale oamenilor sau despre creații ale spiritului, opere de artă etc.) merituos, valoros, <livr.> decoros, <înv.> îmbunătățit, <fig.> inspirat. Inițiativa tinerilor de a ajuta copiii dintr-un orfelinat este meritorie. Noua sa compoziție este o lucrare meritorie.