melc s.m. I (zool.) 1 gasteropod, gastropod, <pop. și fam.> codobelc, <pop.> bourel, culbec, <reg.> babiță, bour, cigă, comelciu, <înv.> salită. 2 melc-de-frunze = melc-fără-casă = Limax; limax, <pop.> melc-de-ogor, <reg.> babiță; (pop.) melc-de-ogor v. Limax. Melc-de-frunze. Melc-fară-casă (Limax). 3 (înv.; în forma melci) v. Broască-țestoasă (Testudo graeca, Testudo hermanni și Emys orbicularis). II (anat.) 1 melc membranos = canal cohlear, cohlee. Melcul membranos are aspectul unui os răsucit în spirală. 2 (art.; rar) melcul ochiului v. Bulbul ochiului (v. bulb). Glob ocular. Globul ochiului (v. glob). 3 (la pl. melci; înv. și reg.; adesea cu determ. „ochilor”) v. Cavitate orbitară. Orbită. 4 (la copita calului; reg.) v. Maia². III (mat.) melcul lui Pascal = cardioidă. Melcul lui Pascal este curba descrisă de un punct al unui cerc, care se rostogolește fără alunecare în exterior pe un alt cerc imobil și de aceeași rază cu primul cerc. IV (agric.; reg.) v. Trior.