manișcă s.f. 1 (la pl. maniște; reg.) <reg.> manșete (v. manșetă), mânecare (v. mânecar). Maniștele, împletite din lână sau confecționate din blană, se poartă iarna, peste încheieturile mâinilor, pentru a le proteja de frig. 2 (reg.) v. Manșetă. 3 (reg.) v. Refec. Tiv. Tivitură. 4 (la cămăși; înv.) v. Piept. Plastron.