MALARIOTERAPIE s. f. Metodă de tratament care constă în inocularea parazitului malariei în vederea obținerii de temperaturi ridicate la bolnav; paludoterapie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. malariothérapie.

malarioterapie sf [At: DN³ / P: ~ri-o~ / Pl: ~ii / E: fr malariothérapie] (Med) Metodă de tratament care constă în inocularea parazitului malariei în vederea obținerii de temperaturi ridicate la bolnav Si: impaludare, paludoterapie.

MALARIOTERAPIE, malarioterapii, s. f. Metodă de tratament care constă în inocularea parazitului malariei în vederea obținerii de temperaturi ridicate la bolnav; paludoterapie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. malariothérapie.

MALARIOTERAPIE s.f. (Med.) Inoculare cu scop terapeutic a parazitului malariei; impaludare; paludoterapie. [Gen. -iei. / < fr. malariothérapie].

MALARIOTERAPIE s. f. metodă de tratament constând în inocularea parazitului malariei, pentru a produce la bolnav o temperatură ridicată; paludoterapie. (< fr. malariothérapie)

malarioterapie (desp. -ri-o-) s. f., art. malarioterapia, g.-d. malarioterapii, art. malarioterapiei

malarioterapie (-ri-o-) s. f., art. malarioterapia, g.-d. malarioterapii, art. malarioterapiei

malarioterapie s. f. (sil. -ri-o-), art. malarioterapia, g.-d. malarioterapii, art. malarioterapiei

MALARIOTERAPIE s. (MED.) paludoterapie.

malarioterapie s.f. (med.) impaludare terapeutică, paludoterapie. Malarioterapia constă în inocularea agentului patogen al malariei în scopul tratării sistemului nervos central.