MĂTRÍȚĂ¹ s. f. (Bot.) 1. Plantă acvatică cu tulpină filiformă, ramificată și cu frunze foarte înguste de un verde intens (Zannichellia palustris). Cf. PANȚU, PL. Sub apă își duce viața mătrița. . ., cu trunchi subțirel și lung ce se tîrăște pe fundul apelor. SIMIONESCU, FL. 265. 2. (Maram. ; la pl.) Spilcuțe (Chrysanthemum parthenium). Cf. PANȚU, PL., BULET. GRĂD. BOT. V, nr. 3-4, 56. – Pl.: mătrițe. – Cf. m ă t r e a ț ă¹, m ă t r i c e.