LAMBĂ¹ (pl. -be) sf. Fie-care din lanțurile sau frînghiile de la o căruță care leagă, la un capăt și la celălalt, crucea dinainte sau crucea dinapoi de cele două capete ale fie-cărei osii, numite și „(în-)tinzători”, „vătraie”, „lanțurile crucii”, „lănțușuri” sau „costișuri” 👉 🖼 878: lampa dinainte, lampa dinapoi; pune roata la loc, vîră leuca, sucește lamba și o strînge la scară (CRG.).