iconom, iconomi s. m. 1. Intendent sau administrator de bunuri particulare sau publice, despre care dau socoteală stăpânilor lor; econom. 2. Titlu onorific care se dă preoților pentru activitatea pastorală deosebită. ◊ Iconom stavrofor = iconom care poartă pe piept o cruce ca recunoaștere a activității sale deosebite pe tărâm pastoral. (Sens biblic) Iconom al tainelor lui Dumnezeu = nume dat în sens metaforic apostolilor și preoților ca păstrători și săvârșitori ai sfintelor taine, nu numai ca propovăduitori. – Din gr. ikonomos.