decroșare sf [At: ONCESCU, G. 149 / Pl: ~șări / E: decroșa] 1 Desprindere a unui obiect din locul în care a fost agățat Si: decroșaj (1). 2 Deconectare a telefonului prin deplasarea receptorului de la locul lui Si: decroșaj (2). 3 Ieșire a unor aparate electrice din regimul de funcționare normal Si: decroșaj (3). 4 (Glg) Fractură în scoarța terestră de-a lungul căreia s-a produs deplasarea orizontală a straturilor Si: decroșaj (4).