CULTIVA, cultiv, vb. I. 1. Tranz. A lucra pămîntul spre a-l face să dea roade. ♦ A semăna plante și a le îngriji ca să se dezvolte și să dea roade. 2. Tranz. Fig. A se ocupa cu rîvnă de ceva; a face să crească, să se dezvolte. ♦ A căuta să cîștige sau să mențină prietenia, bună-voința etc. cuiva. 3. Refl. și tranz. A (se) instrui. – Fr. cultiver (lat. lit. cultivare).