COTROPI, CUTROPI, CUTRUPI (-pesc) I. vb. tr. 1 A se întinde acoperind în întregime, a cuprinde de toate părțile: căzu peste necredincioși ca un talaz de apă care să-i cotropească pe toți (ISP.) ¶ 2 A năpădi, a năvăli, a învălui de toate părțile (vorb. de o oștire, de un dușman): Calu mi s’a potmolit, Oștirea m’o cutropit (TOC.) ¶ 3 A lua în stăpînire cu de-a sila, a călca, a se întinde pe nedrept: Ungurii ... Tătarii și Cumanii ... au cotropit din pămîntul de baștină al Românilor (VLAH.) ¶ 4 A covîrși, a prăpădi: răzmirița care cotropește temeiul omului (DLVR.). II. vb. refl. A se prăpădi: plîngea, de gîndeai că toată se cotropește (MERA) [lat. contorpēre].