CIOROI, cioroi, S. m. 1. Bărbătușul ciorii. [Pui de găină] scăpat de la cioroi. ȘEZ. III 121. 2. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia compozeelor, care cresc pe cîmpuri, prin finețe, pe coaste și în tufișuri, și au flori galbene și fructe achene (Inula ).