CHIVĂRĂ, CHIVERĂ (pl. -re) sf., † CHIVĂR (pl. -re) sn. 1 🎖️ Un fel de chipiu înalt, purtat odinioară de soldați: chivere care am apucat și eu la boierii țării noastre (LET.) ¶ 2 🎖️ Un fel de ceacău purtat de infanteriștii ruși pe la începutul secolului trecut (🖼 1141): sburau capetele... cu chivere rusești și curgea sîngele gîrlă (I.-GH.) ¶ 3 Un fel de pălărie de hîrtie de formă triunghiulară ce-și pun copiii în cap rînd se joacă de-a soldații (🖼 1142): o matahală de om... avînd o sabie aninată de șolduri și pe cap o chivără de hîrtie (GN.) [rus.].