3 intrări
51 de definiții
din care- explicative (31)
- morfologice (6)
- relaționale (9)
- etimologice (3)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
beată sf vz bată1
❍BEATĂ = BATĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BATĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BATĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BEAT2, -Ă, beți, -te, adj. Care este în stare de ebrietate; aghesmuit, afumat, amețit, băut2, cherchelit, făcut2, matosit. ♦ Fig. Copleșit, amețit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. Beat de fericire. – Lat. bibitus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bat, ~ă a vz beat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bată3 sf [At: ARH. FOLK. IV, 129 / Pl: net / E: ns cf bată „plai (acoperit de stejar)”] Cu sens neprecizat, într-o poezie populară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bată2 sf [At: VICIU, GL. / E: bate] (Reg; ljcp; îe) A fi în ~ (îoc a fi afară) A fi înăuntru, adică a fi bătut (sau la bătaie), în jocul de-a puiul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bată1 sf [At: ALECSANDRI, T. 410 / Pl: bate / V: bea-, bete / E: lat vitta, -ae] 1 (Mpl) Cingătoare îngustă și lungă (țesută, mai ales, din lână, cu alesături) cu care se încing țăranii și țărăncile peste mijloc de mai multe ori, de obicei, peste brâu Cf cingătoare, brânișor, brâneț, brăcie. 2 (Îe) A da pe bete (pe cineva sau faptele ciuva) A da de gol. 3 (Îae) A râde de cineva sau de faptele cuiva. 4 (Îe) A da pe cineva pe bete afară A goni pe cineva cu ocară dintr-un loc, dintr-o casă. 5 (Rar) Brăcinar de indispensabil. 6 (Lsg) Parte a unei (fuste sau) rochii ori (fote), care încinge (ca niște bete) mijlocul și prin care poate fi trecut un șiret Si: bantă, betelie. 7 (Pex) îndoitura de la (gâtul sau de la mânecile cămășii ori de la izmene, prin care se bagă brăcinarul). 8 îndoitură îngustă la (haină sau la) cămașă, cu rol estetic. 9 Parte a gulerului de la ie cusută peste ciupag. 10 Marginea postavului care, fiind colorată deosebit de restul stofei, se dă afară din stofa, la croit, și se întrebuințează ca bată1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beat1, ~ă a [At: CORESI, PS. 304 / V: (Mol) bat, bată / Pl: beți, bete / E: ml bibitus] 1 Amețit de băutură Si: aghesmuit, băut2, cherchelit, făcut, matosit. 2 (Fig) Copleșit, tulburat de o stare sufletească plăcută. 3 (Pfm; îe) ~ de cap Zăpăcit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bete sfp, sm vz bată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bátă s.f. 1 (la pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lînă de diferite culori. ◇ Expr. A da pe bete (pe cineva) = a da de gol (pe cineva). A da (pe cineva) pe bete afară = a goni, a da afară (pe cineva). 2 (reg.) Betelie. • pl. bete. /lat. • bitta = vitta, -ae „legătură”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
beat2, -ă adj. (despre oameni) 1 Care a băut (mai mult decît trebuie) băuturi alcoolice; care este în stare de ebrietate; băut. ◊ Expr. Beat lemn (ori clampă, criță, cuc, frînt, lemn, mangă, mort, tun, turtă etc.) de beat = beat peste măsură, foarte beat. Eu și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frînt (CAR.). 2 Fig. Care este copleșit de o emoție puternică, tulburat de un sentiment puternic, de o stare sufletească foarte plăcută. Beat de iubire. ◊ Expr. Beat de cap = amețit; zăpăcit. • pl. beți, bete. /lat. bĭbĭtus, -a, -um.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
❍BAT 👉 BEAT.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BATĂ (pl. bete) sf. 1 👕 = BETELIE ¶ 2 👕 Marginea de la gîtul sau mînecile unei cămăși, bantă, bentiță ¶ 3 Fășia, de obiceiu de altă coloare, care formează marginea unei țesături sau unui postav ¶ 4 BETE pl. 👕 Un fel de cingătoare constînd dintr’o fășie îngustă și foarte lungă țesută din lînă de diferite culori și împodobită adesea cu mărgele și cu fluturi, cu care bărbații și femeile își încing mijlocul: betele înguste cusute cu mărgele... toate sînt țesute și lucrate în casă (VLAH.); proverb: a da pe cineva pe bete afară, a-l goni cu ocară dintr’un Ioc, dintr’o casă [lat. vĭtta].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BEAT adj. și sm. 1 Care a băut atît de mult (vin, rachiu sau alte băuturi alcoolice) încît s’a amețit și nu-și mai dă seama ce face sau ce vorbește; proverb: cînd zic doi că ești ~, du-te și te culcă, a) trebue să urmezi părerea celor mai mulți, chiar dacă aceasta e greșită; b) chiar dacă ești nevinovat, cînd mai mulți te învinovățesc, trebuie să te supui voinței lor; proverb: omul (sau bețivul) cînd e ~, se crede împărat, bețivul uită toate necazurile cînd s’a îmbătat, se crede deopotrivă cu toată lumea, chiar cu cei mai de seamă; ~ mort, ~ turtă, ~ frînt, care s’a îmbătat rău, încît nu mai e în stare să se urnească din loc ¶ 2 fig. Amețit: ~ de bucurie; declar că sînt ~ de farmecul Adelinei (ALECS.) [lat. bĭbĭtus].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BETE 👉 BATĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BETIȘOARĂ (pl. -re) sf. dim. BATĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BETIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 dim. BATĂ: rochia largă, creață, cu... cîteva betițe negre de catifea (VOR.) ¶ 2 Trans. Șuviță mică împletită din paie pe care o pun copiii pe pălărie.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BEAT2, -Ă, beți, -te, adj. Care este în stare de ebrietate; aghesmuit, afumat, amețit, băut2 (2), cherchelit, făcut2, matosit. ♦ Fig. Copleșit, amețit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. Beat de amor. Beat de fericire. – Lat. bibitus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BATĂ, bete, s. f. 1. (Mai ales în Mold. și Transilv.) Betelie. [Fata] învălătucește struna pe deget și o face ghemușor, pe urmă o coase în bata fustei. SEVASTOS, N. 5. (Numai la pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută, mai ales din lînă de diferite culori, cu care se încing peste mijloc țăranii și țărancele din unele regiuni. V. cingătoare, brîu, bîrneț. A intrat nenea Ghiță. După el, o fetică mlădioasă ca o steblă, cu ochi castanii. Fustă albastră de stambă și bete roșii. SADOVEANU, M. C. 32. Șapte fete, Șapte bete; La izvoare le spălară Și de nori le atîrnară (Curcubeul). SADOVEANU, Z. C. 6. ◊ Expr. A da pe bete (pe cineva sau faptele cuiva) = a da de gol. Vai, bietele fete! Că le-am prăpădit Și le-am dat pe bete... De-acum m-am topit! ALECSANDRI, T. I 124. A da (pe cineva) pe bete afară = a da afară, a goni. Vizirul vorbe d-aceste nevrînd nici a auzi, L-a dat. [pe pescar] pe bete afară ca ș-în cealaltă zi. PANN, P. V III 127.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BEAT, -Ă, beți, -te, adj. 1. Cu mintea tulburată de băuturi alcoolice, în stare de ebrietate, amețit de băutură. Vorbise fără supărare și-l lovise ca în vis. Era beat. DUMITRIU, B. F. 158. E beat, domnule judecător, nu știe ce spune. SADOVEANU, N. F. 94. ◊ Expr. Beat mort (sau turtă, lemn, tun, cuc, frînt etc.) sau mort (sau cuc trecut) de beat = beat peste măsură. Vasile se închisese în casă și zăcea beat mort toată ziua. DUMITRIU, N. 246. Doarme – lămuri în locul lui altcareva dinlăuntru. E beat mort. GALAN, Z. R. 386. Măi băieți, măi... spunea Codău beat lemn. CAMILAR, N. I 196. Boierul tot bea și bea... și cînd au fost... cuc de beat... s-au prăvălit ca mort într-o parte. SBIERA, P. 224. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») îmbătat, copleșit (de un sentiment, de o impresie puternică etc.); amețit. Rizea se miră că nu-l vede beat de bucurie. DUMITRIU, B. F. 110. Beat de viață, pieptul mi-l umflu. De chiote văzduhu-ntreg să-l umplu. BENIUC, V. 55. Privirile de farmec bete Mi le-am întors cătră pămînt – Iar spicele jucau în vînt, Ca-n horă după-un vesel cînt. COȘBUC, P. I 176. ◊ Expr. Beat de cap = amețit; zăpăcit. ♦ (Despre om sau priviri) Tulbure, rătăcit (ca privirea unui om beat). Cu pasul slab, cu ochii beți, El a plecat, gemînd, p-afară. COȘBUC, P. I 101.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BATĂ, bete, s. f. 1. (Reg.) Betelie. 2. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lînă de diferite culori. – Lat. vitta.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BEAT, -Ă, beți, -te, adj. Amețit de băutură, în stare de ebrietate. ♦ Fig. Îmbătat, copleșit de o emoție puternică; amețit; zăpăcit. – Lat. bibitus.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BATĂ bete f. 1) Fâșie îngustă de stofă, aplicată în partea de sus a fustei sau a pantalonilor (pentru ajustare); betelie. 2) mai ales la pl. Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori și împodobită cu ciucuri, mărgele și alte podoabe. [G.-D. betei] /<lat. bitta
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BEAT ~ă (beți, bete) 1) Care a consumat sau este sub efectul alcoolului; atins de băutură; în stare de ebrietate; băut. ~ turtă. 2) fig. Care este într-o stare sufletească foarte plăcută (din cauza unei emoții puternice). ~ de fericire. /<lat. bibitus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bată f. 1. fășie mărginașă de pânză ori de postav; 2. pl. bete, cingătoare mai îngustă de cât brâul; a da pe bete afară, a alunga pe cineva apucându-l de brâu, a-l izgoni: apoi îl dete pe bete din ostrov ISP. [Lat. VITTA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
beat a. 1. care a băut prea mult; 2. fig. amețit, cu mintea orbită de pasiuni: beat de bucurie, de glorie. [Lat. *BIBITUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) bat, -ă adj. pl. bețĭ, bete. Nord. Beat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bátă f., pl. ete (din beată, d. lat. vĭtta, panglică; cat. sp. pg. beta). Betelĭe, bantă, bentiță. Pl. Cingătoare de rochie orĭ de pantalonĭ, o fășie foarte lungă, uneorĭ ornată cu fluturi și cu mărgele. A da pe bete afară, a alunga cu ocărĭ orĭ cu forța. V. brîŭ, curea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beat, beată adj., pl. bețĭ, bete (lat. bĭbĭtus, băut, de unde s’a făcut bebetus, apoĭ bet, iar de aci beat după fem. beată și anal. luĭ treaz, breaz, maĭ ales că treaz e chear opusu luĭ beat). Tare amețit de băutură: beat de rachiŭ. Fig. Foarte emoționat (vesel): beat de bucurie, de mîndrie. – În nord bat, bată, pl. tot bețĭ, bete.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
béte pl. V. bată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bată s. f., g.-d. art. betei; pl. bete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
beat1 adj. m., pl. beți; f. beată, pl. bete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bată s. f., g.-d. art. betei; pl. bete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
beat1 adj. m., pl. beți; f. beată, pl. bete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
bată s. f., g.-d. art. betei; pl. bete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
beat, beată; beți, bete pl. (ca atribut se întrebuințează numai după substantiv : femeie beată); beat mort.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BATĂ s. 1. v. betelie. 2. bantă. (~ la o cămașă.) 3. (TEHN.) băteală, braț, brățară, fălcea, fofează, lopățea, mănușă, mână, spetează. (~ la războiul de țesut.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BEAT adj. v. amețit, zăpăcit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BEAT adj. amețit, băut, cherchelit, îmbătat, turmentat, (livr.) grizat, (rar) trecut, (înv. și pop.) candriu, (pop.) turlac, vâjâit, (reg.) amnărit, învinoșat, rătutit, vinos, (prin Ban.) chermeleu, (Transilv. și Maram.) șumen, (prin Transilv.) șumenit, (fam.) abțiguit, (fam. și fig.) afumat, aghesmuit, făcut, oțelit, pilit, sfințit, tămâiat, târnosit, trăsnit, turtit, (arg.) mahit, matol, matosit. (E un om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BETE s. pl. v. brațe.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BATĂ s. 1. betelie, (reg.) brăcinăriță, (Olt. și Transilv.) veacă. (~ la pantaloni.) 2. bantă. (~ la o cămașă.) 3. băteală, braț, brățară, fălcea, fofează, lopățea, mănușă, mînă, spetează. (~ la războiul de țesut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BEAT adj. amețit, băut, cherchelit, îmbătat, turmentat, (livr.) grizat, (rar) trecut, (înv. și pop.) candriu, (pop.) turlac, vîjîit, (reg.) amnărit, învinoșat, rătutit, vinos, (prin Ban.) chermeleu, (Transilv. și Maram.) șumen, (prin Transilv.) șumenit, (fam. fig.) afumat, aghesmuit, făcut, oțelit, pilit, sfințit, tămîiat, tîrnosit, trăsnit, turtit, (arg.) mahit, matol, matosit. (E un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
beat adj. v. AMEȚIT. ZĂPĂCIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bete s. pl. v. BRAȚE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Beat ≠ treaz
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bată (bete), s. f. – 1. Cingătoare, cordon, brîu. 2. Betelie. – Megl. bętă „ciorap, șosetă”. Lat. vĭtta (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 193; REW 9404; Candrea-Dens., 143; DAR); cf. sicil. vitta, it. vita „brîu”, v. fr. vete, cat., sp., port. beta „sfoară, funie”. Der. betelie, s. f. (betelie), al cărui suf. nu este clar (cf. totuși, bătălie, tocălie, țăcălie). Scriban îl relaționează cu rom. bretele, fr. bretelles; ipoteza sa este improbabilă, dat fiind sensul cu totul specializat de betelie, și pare a se baza pe o confuzie cu bertelie.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beat (beată), adj. – Amețit, băut, cherchelit. – Megl. beat, istr. bęt. Lat. bĭbĭtus (Pușcariu 196; Candrea-Dens., 153; REW 1080; DAR), cf. sp. beodo. Este inutilă ipoteza lui Pascu, Beiträge, 14, care pleacă de la o formă ipotetică *bebetus › *bet; pe baza f. beată a acestei forme s-ar fi format din nou un m. beat. Imposibilitatea acestei regresiuni este evidentă, căci contrazice alternanța care cere ca m. de la înceată, bleagă, seacă să fie încet, bleg, sec, cu inevitabila reducere a diftongului. Der. beție, s. f. (ebrietate); bețiu, adj. (îmbătător; bețiv); bețiv, adj. (care are viciul beției, alcoolic); bețit, adj. înv. (bețiv); bețivi, vb. (a se îmbăta; a chefui); bețivan, s. m. (augmentativ al lui bețiv); bețivănie, s. f. (beție); îmbăta, vb. (a se ameți cu băutură); îmbătător, adj. (amețitor); desbăta, vb. (a se trezi din beție). Bețiv provine de la bețiu, ca văduv de la *văduu (cf. și brudiu-brudiv, sglobiu-sglobiv etc.); sînt prin urmare inutile încercările de explicare pe baza unui lat. *bibitivus (Candrea-Dens., 154), sau a unei influențe a sl. pijanivŭ (DAR). Pentru îmbăta se indică de obicei ca sursă directă un lat. *imbĭbĭtare, care nu pare necesar.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beat (beată), adj. – Binecuvîntat, fericit. Fr. béat. – Der. beatifica, vb. din lat. beatificare; beatitudine, s. f., din lat. beatitudo.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A FI BEAT a se afuma, a da cu căciula-n câini, a se face, a se face afiș / cobză / cocă, a fura luleaua neamțului, a intra cu liftul în pom, a se îmbăta turtă, a lua ciocârlanul de coadă, a lua luleaua neamțului, a lua purceaua de coadă, a se machi, a se matofi, a se matoli, a se matosi, a mirosi a ceață, a se pili, a prinde prepelița / purceaua de coadă, a i se sui la cap, a se tămâia, a se trosni, a se trotila, a se tufli, a se turci, a se turti, a umbla pe șapte cărări, a i se urca la cap, a se vărui, a se vopsi.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BEAT abțiguit, achiu, afanisit, afazit, afumat, aghesmuit, arămit, aromit, atins, chilacciu, chiurluit, ciobit, clei, cleios, cu chef, cu șprițu’ / cu țuica-n nas, drogat, flecuit, împărtășit, împușcat, împușcat în aripă, într-o dungă, mache, machit, matol, matolit, matosit, matrafoxat, mazgugur, obosit, ochit, șprițuit, trăscănit, trosnit, trotilat, tuflit, turlac, turtă, turtit, văruit, vopsit.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A35) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bată, betesubstantiv feminin
- 1. Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: betiță
- A intrat nenea Ghiță. După el, o fetică mlădioasă ca o steblă, cu ochi castanii. Fustă albastră de stambă și bete roșii. SADOVEANU, M. C. 32. DLRLC
- Șapte fete, Șapte bete; La izvoare le spălară Și de nori le atîrnară (Curcubeul). SADOVEANU, Z. C. 6. DLRLC
- A da pe bete (pe cineva sau faptele cuiva) = a da de gol. DLRLC
- Vai, bietele fete! Că le-am prăpădit Și le-am dat pe bete... De-acum m-am topit! ALECSANDRI, T. I 124. DLRLC
-
- A da (pe cineva) pe bete afară = a da afară. DLRLCsinonime: goni
- Vizirul vorbe d-aceste nevrînd nici a auzi, L-a dat [pe pescar] pe bete afară ca ș-în cealaltă zi. PANN, P. V III 127. DLRLC
-
-
- 2. Betelie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: betelie
- [Fata] învălătucește struna pe deget și o face ghemușor, pe urmă o coase în bata fustei. SEVASTOS, N. 5. DLRLC
-
etimologie:
- *bitta (= vitta „legătură”). DEX '09 DEX '98
beat, beatăadjectiv
-
- Vorbise fără supărare și-l lovise ca în vis. Era beat. DUMITRIU, B. F. 158. DLRLC
- E beat, domnule judecător, nu știe ce spune. SADOVEANU, N. F. 94. DLRLC
- Beat mort (sau turtă, lemn, tun, cuc, frânt etc.) sau mort (sau cuc, trecut) de beat = beat peste măsură. DLRLC
- Vasile se închisese în casă și zăcea beat mort toată ziua. DUMITRIU, N. 246. DLRLC
- Doarme – lămuri în locul lui altcareva dinlăuntru. E beat mort. GALAN, Z. R. 386. DLRLC
- Măi băieți, măi... spunea Codău beat lemn. CAMILAR, N. I 196. DLRLC
- Boierul tot bea și bea... și cînd au fost... cuc de beat... s-au prăvălit ca mort într-o parte. SBIERA, P. 224. DLRLC
-
-
- 2. Copleșit, amețit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Beat de amor. Beat de fericire. DEX '09 DEX '98
- Rizea se miră că nu-l vede beat de bucurie. DUMITRIU, B. F. 110. DLRLC
- Beat de viață, pieptul mi-l umflu. De chiote văzduhu-ntreg să-l umplu. BENIUC, V. 55. DLRLC
- Privirile de farmec bete Mi le-am întors cătră pămînt – Iar spicele jucau în vînt, Ca-n horă după-un vesel cînt. COȘBUC, P. I 176. DLRLC
- 2.1. (Despre om sau priviri) Tulbure, rătăcit (ca privirea unui om beat). DLRLC
- Cu pasul slab, cu ochii beți, El a plecat, gemînd, p-afară. COȘBUC, P. I 101. DLRLC
-
-
etimologie:
- bibitus DEX '09 DEX '98