2 intrări

49 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

barez sn vz bariș

*baréz v. tr. (fr. barrer, d. barre, bară). Închid cu bara. Opresc, astup (trecerea), obștruĭez. V. zăpbesc și zăstesc.

BARA, barez, vb. I. Tranz. 1. A opri, a împiedica trecerea, circulația, intrarea etc. 2. A trage o linie peste un text scris, pentru a-l anula; a anula. – Din fr. barrer.

BAREJ s. n. v. bariș.

BARIȘ, barișe, s. n. 1. Broboadă de lână foarte subțire și ușoară. ◊ Expr. (Reg.) A-și da barișul pe ceafă = a se face de râs, a pierde rușinea, a încălca regulile bunei-cuviințe. 2. Stofă de lână foarte subțire și fină. [Var.: (reg.) barej, bariz s. n.] – Din fr. barège.

BARIZ s. n. v. bariș.

bara vt [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 161, 3/1 / Pzi: -rez / E: fr barrer] 1-2 A închide (circulația sau) accesul pe un drum cu o bară (1). 3-4 (Fig) A împiedica ceva în (dezvoltare sau) progres. 5 A trage o linie peste un text scris anulându-l.

bariș sn [At: ALECSANDRI, ap. TDRG / V: (rar) -ij, (Mol) -iz, ~ej / Pl: ~uri, ~e / E: fr barège] 1 Stofa de lână foarte subțire, fină, ușoară. 2 (Pre) Broboadă din bariș (1). 3 (Reg) Văl de mireasă. 4 (Reg; îe) A-și da -ul pe ceafă A se face de râs. 5 (Reg; îae) A încălca regulile bunei cuviințe.

bará vb. I tr. 1 A împiedica, a întrerupe, a opri trecerea, intrarea, circulația (pe un drum). Troienele barează șoseaua. 2 A trage una sau mai multe linii pe un text scris, pentru a arăta că este anulat. ◆ A face un semn specific într-o rubrică a unui formular pentru a arăta că nu există date referitoare la rubrica respectivă. 3 (compl. indică ape curgătoare) A stăvili, a zăgăzui. Fig. (compl. indică acțiuni, evenimente etc.) A împiedica. I-a barat accesul la cultură. • prez.ind. -ez. /<fr. barrer.

baríș s.n. 1 Broboadă de lînă, subțire și ușoară. Pieptănată, cu bariș albastru pe cap (STANCU). ◇ Expr. (pop.) A-și da barișul pe ceafă = a se face de rîs; a încălca regulile bunei-cuviințe. 2 Stofa de lînă foarte subțire. • pl. -e. și baréj, bariz s.n. /<fr. barège; cf. nm. pr. Barèges, localitate în Franța, în munții Pirinei.

*BARIȘ, BAREȘ (pl. -șuri), *BAREJ (pl. -juri) sn. 1 Țesătură foarte rară de lînă: alungînd un flutur cu un năvod mic de bariș (ALECS.) 2 🎩 Broboadă făcută din această țesătură și cu care se leagă femeile în zile de sărbătoare: își vîra mereu tîmplele sub barișul verde (DLVR.); a pus un bareș curat (SLV.); cocoana... cu barej havaiu legată la cap (CAR.) [fr. barrège].

*BARIZ (pl. -izuri) sn. = BARIȘ: pe cap poartă ~uri și tulpane (VOR.).

BARA, barez, vb. I. Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulația, a închide accesul pe un drum etc. 2. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta că este anulat; a anula. – Din fr. barrer.

BARIȘ, barișe, s. n. 1. Broboadă de lână foarte subțire și ușoară. ◊ Expr. (Reg.) A-și da barișul pe ceafă = a se face de râs, a pierde rușinea, a încălca regulile bunei-cuviințe. 2. Stofă de lână foarte subțire și fină. [Var.: barej, bariz s. n.] – Din fr. barège.

BARA, barez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la un drum sau la o stradă, p. ext. cu privire la trecere, circulație) A împiedica, a opri, a întrerupe (închizînd, blocînd sau astupînd, ori așezînd o bară de-a curmezișul). Pînă la repararea podului, drumul este barat. 2. A trage o linie peste un text scris (pentru a indica că nu este valabil și nu trebuie luat în considerare).

BARIȘ, barișe, s. n. 1. Broboadă de lînă foarte subțire și ușoară; maramă, testemel, tulpan. Încălțată... pieptănată, cu bariș albastru pe cap. STANCU, D. 307. (în forma bariz) Lelea Ileana era îmbrăcată cuviincios cu fustă și polcă cernite și bariz cafeniu. SADOVEANU, N. F. 165. ◊ Fig. Nori peste nori o învăluiau [luna] în barizuri din ce în ce mai negre. GALACTION, O. I 271. 2. Stofă de lînă foarte subțire, fină și ușoară. [Luluța] intră pe porțile grădinii cîntînd și alungind un flutur cu un năvod mic de bariș. ALECSANDRI, T. I 181. – Variante: barej (CARAGIALE, O. II 195), bareș (SLAVICI, N. I 282), bariz, barizuri, s. n.

BARA, barez, vb. I. Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulația etc. 2. A trage o linie peste un text scris, pentru a arăta că nu este valabil. – Fr. barrer.

BARIȘ, barișe, s. n. 1. Broboadă de lînă foarte subțire și ușoară. ◊ Expr. A-și da barișul pe ceafă = a-și pierde rușinea; a se dezonora. 2. Stofă de lînă foarte subțire și fină. [Var.: barej, bariz s. n.] – Fr. barège.

BARA vb. I. tr. 1. A întrerupe, a opri, a împiedica cu o bară, cu un obstacol etc. circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.). 2. A trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text, un pasaj etc.). [< fr. barrer].

BARIȘ s.n. 1. Broboadă subțire și ușoară; maramă, testemel, tulpan. 2. Stofă fină de lînă. [Pl. -șe, var. barej, bareș, bariz s.n. / < fr. barège, cf. Barèges – localitate în Pirinei].

BARA vb. tr. 1. a întrerupe, a împiedica cu o bară, cu un obstacol circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.); (fig.) a împiedica, a opri, a stopa. 2. a trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text). (< fr. barrer)

BARIȘ s. n. 1. broboadă subțire și ușoară; maramă, testemel, tulpan. 2. stofă fină de lână. (după fr. barège)

A BARA ~ez tranz. 1) (căi, drumuri, accese) A închide cu ajutorul unei bare; a bloca. 2) (torente de apă) A opri cu ajutorul unui baraj; a stăvili; a zăgăzui; a îndigui. 3) (texte, cifre) A face o linie pentru a anula. /<fr. barrer

BARIȘ ~e n. 1) Țesătură fină și subțire de lână pură, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei. Rochie de ~. 2) Broboadă făcută din asemenea țesătură. /<fr. barege

bariș n. 1. țesătură de lână foarte subțire (fabricată întâi în orașul francez Barèges); 2. broboadă dintr’însa, cu care se acopere femeile tinere (cele trecute de 30 de ani obișnuesc testemelul).

báriz (Mold.) și báriș (Munt.) n., pl. urĭ și e (turc. bariz, sîrb. bareš, d. fr. barège, un fel de stofă ușoară de lînă, după numele satului Barèges, în Pirinei). Broboadă de pînză supțire pe care o poartă femeile din popor. V. basma, boccea, boĭama, casîncă, dermea, testemel, tulpan.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bara (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. barez, 3 barea; conj. prez. 1 sg. să barez, 3 să bareze

bariș (reg.) s. n., pl. barișe

bara (a ~) vb., ind. prez. 3 barea

bara vb., ind. prez. 1 sg. barez, 3 sg. și pl. barea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BARA vb. 1. v. bloca. 2. a tăia. (Copacii căzuți ~ drumul.) 3. v. zăgăzui.

BARA vb. 1. a astupa, a bloca, a închide. (Zăpada ~ drumul.) 2. a tăia. (Copacii căzuți ~ drumul.) 3. a stăvili, a zăgăzui, (Bucov.) a hăti. (~ o apă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bariș (barișe), s. n.1. (Înv.) Țesătură fină de lînă. – 2. Broboadă de lînă subțire. – Var. bariz, barij, barej. Fr. barège „țesătură fină de lînă” (DAR), sau din tc. bariș (Popescu-Ciocănel 15). Este cuvînt popular.

Intrare: bara
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bara
  • barare
  • barat
  • baratu‑
  • barând
  • barându‑
singular plural
  • barea
  • barați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • barez
(să)
  • barez
  • baram
  • barai
  • barasem
a II-a (tu)
  • barezi
(să)
  • barezi
  • barai
  • barași
  • baraseși
a III-a (el, ea)
  • barea
(să)
  • bareze
  • bara
  • bară
  • barase
plural I (noi)
  • barăm
(să)
  • barăm
  • baram
  • bararăm
  • baraserăm
  • barasem
a II-a (voi)
  • barați
(să)
  • barați
  • barați
  • bararăți
  • baraserăți
  • baraseți
a III-a (ei, ele)
  • barea
(să)
  • bareze
  • barau
  • bara
  • baraseră
Intrare: bariș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bariș
  • barișul
  • barișu‑
plural
  • barișe
  • barișele
genitiv-dativ singular
  • bariș
  • barișului
plural
  • barișe
  • barișelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bariz
  • barizul
  • barizu‑
plural
  • barizuri
  • barizurile
genitiv-dativ singular
  • bariz
  • barizului
plural
  • barizuri
  • barizurilor
vocativ singular
plural
barij
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
barez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barej
  • barejul
  • bareju‑
plural
  • bareje
  • barejele
genitiv-dativ singular
  • barej
  • barejului
plural
  • bareje
  • barejelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bareș
  • bareșul
  • bareșu‑
plural
  • bareșe
  • bareșele
genitiv-dativ singular
  • bareș
  • bareșului
plural
  • bareșe
  • bareșelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bara, barezverb

  • 1. A opri, a împiedica trecerea, circulația, intrarea etc. DEX '09 DLRLC DN MDN '00
    • format_quote Până la repararea podului, drumul este barat. DLRLC
  • 2. A trage o linie peste un text scris, pentru a-l anula. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: anula
etimologie:

bariș, barișesubstantiv neutru

  • 1. Broboadă de lână foarte subțire și ușoară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Încălțată... pieptănată, cu bariș albastru pe cap. STANCU, D. 307. DLRLC
    • format_quote Lelea Ileana era îmbrăcată cuviincios cu fustă și polcă cernite și bariz cafeniu. SADOVEANU, N. F. 165. DLRLC
    • format_quote figurat Nori peste nori o învăluiau [luna] în barizuri din ce în ce mai negre. GALACTION, O. I 271. DLRLC
    • chat_bubble regional A-și da barișul pe ceafă = a se face de râs, a pierde rușinea, a încălca regulile bunei-cuviințe. DEX '09 DEX '98
  • 2. Stofă de lână foarte subțire și fină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Luluța] intră pe porțile grădinii cîntînd și alungind un flutur cu un năvod mic de bariș. ALECSANDRI, T. I 181. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.